Afantazie (aphantasia): ce este și are legătură cu IQ-ul?

Ce este afantazia

Cereți cuiva să-și imagineze ușa de la intrare: cei mai mulți văd ceva asemănător unei imagini, palidă sau clară. O persoană cu afantazie nu vede nimic. Cunoștințele sunt acolo — ușa e verde și are o clanță de alamă —, dar nu există o imagine interioară din care să le citească.

Francis Galton a observat încă din 1880 că unii oameni nu descriu nicio imagine mentală. Tema a fost apoi uitată mai bine de un secol, până când neurologul britanic Adam Zeman și colegii săi i-au dat un nume în 2015, în revista Cortex. În România se caută mult mai des forma internațională aphantasia decât cea românească afantazie; ambele înseamnă același lucru.

• Congenitală: imaginile mentale nu au existat niciodată. Este forma obișnuită și cea studiată mai jos.
• Dobândită: capacitatea s-a pierdut după o leziune sau o boală cerebrală — un subiect pentru medic.
• Visele: majoritatea persoanelor cu afantazie visează totuși în imagini; lipsește imaginea voluntară, în stare de veghe.

Cât de des apare

Cea mai atentă estimare vine dintr-un studiu din 2022 care a vrut să evite o problemă a cifrelor anterioare: se ofereau voluntari mai ales oamenii care bănuiau deja că au afantazie. Au fost examinate deci două grupuri independente de câte 502 persoane, studenți și adulți recrutați online. Rezultat: 4,2% și 3,6%, adică 3,9% în total, fără diferențe între sexe. Cifrele de 1–4% care circulă diferă mai ales prin locul în care e trasat pragul.

Cum demonstrează cercetătorii că e real

Instrumentul de bază este VVIQ (Vividness of Visual Imagery Questionnaire) al lui David Marks, din 1973: 16 itemi notați de la 1 (nicio imagine) la 5 (la fel de viu ca vederea reală), deci de la 16 la 80 de puncte. Fiecare studiu își stabilește pragul, iar o analiză sistematică din 2024 a cerut criterii mai unitare.

Două metode de laborator confirmă fenomenul fără să depindă de ce declară participanții. Într-un studiu din 2018, fiecare ochi vedea alt model; de regulă, câștigă mai des modelul imaginat dinainte — la persoanele cu afantazie efectul aproape a dispărut. Într-un studiu din 2022, pupila, care la majoritatea oamenilor se strânge puțin doar la gândul unei lumini puternice, nu a reacționat la persoanele cu afantazie, deși reacționa normal la lumina reală.

Afantazia și IQ-ul

Niciun studiu publicat nu a arătat că persoanele cu afantazie obțin scoruri mai mari sau mai mici la testele de inteligență. Ideea că ar fi deosebit de inteligente pornește de la un chestionar din 2020 aplicat la aproximativ 2.000 de persoane cu afantazie, mai des prezente în meserii științifice și matematice. Este un rezultat real despre un grup mare de voluntari — dar niciunul nu a dat un test de IQ.

Acolo unde abilitățile au fost măsurate direct, diferențele sunt mici și țin mai mult de viteză decât de corectitudine. Un studiu din 2022 a comparat 20 de persoane cu afantazie și 20 fără, potrivite ca vârstă și IQ: nicio diferență de corectitudine la memorie, planificare și rotație mentală; răspunsuri mai lente doar la cele mai grele probleme de planificare și, la rotație, doar în subgrupul complet lipsit de imagini. Un detaliu important: pentru că grupurile au fost potrivite după IQ, tocmai acest studiu nu poate spune dacă IQ-ul lor ar fi diferit. Întrebarea pur și simplu nu a fost încă testată.

Există și motive să ne îndoim că imaginile ajută atât de mult raționamentul. În experimente din 2002, problemele de raționament construite pe relații ușor de vizualizat au fost rezolvate mai lent decât cele spațiale sau abstracte. Testele de IQ întreabă mai ales despre relații abstracte — care anume, explică ghidul nostru despre raționamentul inductiv și deductiv.

Ce pare să schimbe cu adevărat afantazia

• Amintirile din propria viață: mai puțin vii și detaliate, mai degrabă știute decât retrăite.
• Aspect versus poziție: cum arătau lucrurile se reține mai slab, unde erau — la fel de bine.
• Fețele: dificultățile de recunoaștere a fețelor sunt raportate mai des.
• Trăsături autiste: raportate mai des într-un grup mic de laborator — o asociere, nu o formă de autism.

La celălalt capăt al scalei se află hiperfantazia: imagini aproape la fel de vii ca vederea. Persoanele respective lucrează mai des în profesii creative și își amintesc viața mai detaliat, dar obțin aceleași rezultate la testele standard de memorie. Tehnici precum palatul memoriei se bazează tocmai pe asemenea imagini; extrema opusă, ca mit, este memoria fotografică.

Limitele acestei pagini

Pagina explică cercetarea publicată în termeni generali. Nu este un instrument de diagnostic și nici o autoevaluare. Testul nostru de IQ măsoară raționamentul; nu măsoară imaginile mentale, nu poate depista sau exclude afantazia, iar rezultatul tău nu spune nimic despre ochiul minții tale. Dacă imaginația vizuală exista și s-a pierdut, mai ales după o leziune sau o boală, discută cu un medic.

IQ Revealed nu este afiliată, asociată sau susținută de autorii ori editorii VVIQ, de universitățile și revistele menționate, de American Psychiatric Association (editorul DSM-5-TR) sau de Organizația Mondială a Sănătății (editorul ICD-11). Numele sunt folosite doar pentru a descrie ceea ce desemnează.