Efectul Barnum (Barnum effect): de ce descrierile vagi par exacte

Experimentul lui Forer

În 1948, psihologul Bertram Forer le-a dat unor 39 de studenți la psihologie un chestionar, apoi fiecăruia un profil de personalitate pretins bazat pe răspunsurile sale, cerându-le să-i noteze acuratețea de la 0 (foarte slab) la 5 (excelent).

Toți au primit aceleași 13 fraze, adunate dintr-o carte de astrologie de la chioșc. Nota medie: aproximativ 4,3 din 5. Faptul că o descriere i se pare adevărată cititorului nu spune aproape nimic despre testul din spatele ei.

De ce „Barnum”?

Numele i l-a dat Paul Meehl în 1956, criticând rapoartele psihologice pline de fraze valabile pentru aproape orice pacient. Le-a numit descrieri „Barnum”, după omul de circ P. T. Barnum, care voia să ofere câte ceva pentru toată lumea.

Ce face o descriere convingătoare

• Pare scrisă pentru tine. Cu cât crezi mai mult că textul e personal, cu atât îl găsești mai exact.
• Lauda. Descrierile favorabile sunt acceptate mai ușor decât cele nefavorabile.
• Aspectul de test. Un profil care pare să iasă dintr-un chestionar sau dintr-o hartă astrală cântărește mai mult.
• Contează puțin cine îl înmânează. În 1963, studenții au notat la fel de bine același profil, fie că îl dădea un psiholog, fie un coleg.

Memoria face restul: reținem ce se potrivește și uităm restul, aceeași căutare selectivă ca în eroarea de confirmare.

Efectul Barnum și astrologia

Într-un studiu dublu-orb publicat în Nature în 1985, astrologii au trebuit să potrivească hărți natale cu profilurile de personalitate ale oamenilor. N-au reușit mai bine decât întâmplarea. Efectul Barnum explică de ce horoscopul pare totuși să nimerească.

Contează și cuvântul. În Eurobarometrul special 224 (ianuarie–februarie 2005), 62% dintre români considerau astrologia științifică — mult peste media UE25 de 41%. Întrebată despre „horoscoape”, cealaltă jumătate a eșantionului a coborât la 34%, față de 13% în UE25.

Efectul Barnum și testele de personalitate

Orice raport de personalitate e expus, chiar și unul bun, pentru că sentimentul de recunoaștere vine de la cititor. „Mă descrie perfect” e deci o dovadă slabă, pentru testele cu 16 tipuri ca și pentru propria noastră evaluare a personalității. Întrebări mai bune:

• Ar fi putut rezultatul să greșească în privința mea?
• Rezultatul unui prieten mă descrie la fel de bine?
• Dacă refac testul peste câteva săptămâni, rămâne la fel?
• Există un scor comparat cu un grup de referință, cu marjă de eroare?

Despre această pagină

Această pagină rezumă cercetări publicate, cu scop informativ, și nu este consiliere psihologică. Testul IQ IQ Revealed este un test online de raționament cu 40 de itemi originali pentru adulți de la 18 ani; nu măsoară efectul Barnum. Vezi cum funcționează testele IQ. IQ Revealed nu are legături cu cercetătorii, revistele sau instituțiile citate, cu Comisia Europeană ori cu 16Personalities, NERIS Analytics Limited și The Myers-Briggs Company; 16Personalities® și MBTI® sunt mărcile titularilor lor. Surse: Forer (1949), Meehl (1956), Ulrich, Stachnik & Stainton (1963), Dickson & Kelly (1985), Carlson (1985), Special Eurobarometer 224 (2005).