Attention span: ce se măsoară de fapt și mitul celor opt secunde

În România se caută expresia engleză

Este primul fapt util despre acest subiect. În România „attention span” înregistrează 480 de căutări lunar, în timp ce „capacitatea de atenție”, „durata atenției” și „span de atenție” nu returnează niciun volum măsurabil. Nu este vorba de un termen românesc mai mic, ci de absența unui termen românesc căutat.

România nu e o excepție: din cele șaptesprezece piețe în care apare această pagină, expresia engleză conduce în cincisprezece. Doar germana și neerlandeza păstrează în frunte un cuvânt propriu.

Cele opt secunde și studiul care lipsește

Afirmația e cunoscută: atenția omului ar fi scăzut la circa opt secunde, sub cele nouă ale unui peștișor auriu. S-a răspândit prin media populară și materiale de marketing, nu prin cercetare, iar nicăieri nu este citat vreun studiu evaluat de specialiști în sprijinul ei. Cercetătorii de la Centre for Attention Studies al King’s College London o consideră temeinic infirmată.

Interesant este cât de bine a rezistat infirmării. Într-un sondaj pe 2.093 de adulți din Regatul Unit, în septembrie 2021:

• 50 % credeau că cele opt secunde sunt adevărate.
• 25 % știau că e fals.
• 49 % își simțeau propria atenție mai scurtă decât înainte.
• 66 % considerau atenția tinerilor mai slabă decât în trecut — inclusiv 58 % dintre cei de 18-34 de ani, despre propria generație.

Faptul că o cifră spusă apăsat o întrece pe una spusă prudent este el însuși un fenomen studiat: biasurile cognitive.

Se măsoară comutarea, nu capacitatea

Cifra care ar merita atenția acordată celor opt secunde este 47 de secunde și înseamnă ceva precis. Provine din cercetarea observațională a Gloriei Mark asupra utilizării calculatorului: nu ce declară oamenii, ci ce fac. Timpul mediu petrecut pe un ecran înainte de comutare era de circa două minute și jumătate în 2004 și de aproximativ 47 de secunde în ultimii ani.

Citit cu atenție, acesta nu este un verdict despre concentrarea umană degradată, ci o măsurare a comportamentului într-un mediu construit pentru a întrerupe. Lucrarea experimentală anterioară a lui Mark cu Daniela Gudith și Ulrich Klocke poartă un titlu grăitor — The cost of interrupted work: more speed and stress: munca întreruptă se termină mai repede, iar prețul se plătește în tensiune, nu în timp.

Peștișorul auriu nu susține comparația

Jumătatea animală a afirmației nu este mai bine documentată decât cea umană: nici studiul despre cele nouă secunde ale peștișorului nu există. Contrazice și ceea ce raportează cercetarea despre cogniția peștilor — un domeniu real, sintetizat de Culum Brown în Animal Cognition sub titlul Fish intelligence, sentience and ethics.

Cea mai clară ilustrare este un experiment din 2022 al Universității Ben-Gurion din Neghev, publicat în Behavioural Brain Research: Shachar Givon și colegii au învățat peștișori aurii să conducă un vehicul — un rezervor cu apă pe roți, care reacționa la mișcările peștelui — și să îl îndrepte pe uscat către o țintă vizibilă. Un animal care poate învăța asta nu este un animal a cărui memorie se stinge după nouă secunde.

Regula celor zece minute a fost verificată și nu a rezistat

Cea mai citată afirmație din educație susține că atenția se prăbușește după zece-cincisprezece minute de curs. Karen Wilson și James Korn au analizat dovezile în 2007 în Teaching of Psychology și au raportat că cercetarea pe care se sprijină această estimare oferă puțin sprijin convingerii că atenția scade după 10-15 minute. A doua concluzie cântărește la fel: majoritatea studiilor nu luaseră în calcul diferențele individuale.

Atenția și IQ nu sunt aceeași măsurătoare

Atenția intervine în testare, dar nu ca „durată a atenției”. Probele de raționament sunt cronometrate și solicitante: cine e epuizat, anxios sau întrerupt mereu va obține un scor sub nivelul propriu — ceea ce spune ceva despre condiții, nu despre persoană. Ce vizează testul e explicat în cum funcționează testele de IQ.

Să te concentrezi mai bine este un obiectiv rezonabil. Dacă antrenarea unei singure abilități mintale ridică un scor general este însă altă afirmație — chestiunea transferului, iar transferul este tocmai partea care de obicei eșuează. Vezi se poate crește IQ-ul.

Când este o problemă medicală

Dificultatea de concentrare este printre cele mai frecvente acuze, iar marea majoritate are cauze obișnuite: somn insuficient, stres, boală, o sarcină plictisitoare, un dispozitiv la îndemână. Nimic din toate acestea nu este o tulburare.

Dificultățile de atenție pot face însă parte și dintr-un tablou clinic — de obicei se are în vedere ADHD. Acela este un diagnostic pus de un profesionist calificat după criterii definite: de cât timp durează dificultățile, dacă apar în mai multe medii, cât de mult afectează funcționarea zilnică. Un articol nu poate face asta, un chestionar online nici atât, iar un test de raționament cu atât mai puțin. Dacă puterea de concentrare s-a schimbat vizibil sau creează probleme reale la muncă, la școală ori acasă, aceasta se discută cu un medic.

Domeniul acestei pagini

Această pagină are caracter informativ. Rezumă cercetări publicate despre atenție, nu constituie sfat medical sau psihologic și nu conține un diagnostic ori temei pentru unul.

Testul nostru de IQ măsoară performanța de raționament. Nu măsoară atenția, nu este un test de atenție și nu poate arăta dacă cineva are o tulburare de atenție.

IQ Revealed nu este afiliată, susținută sau conectată la King’s College London, Policy Institute, Centre for Attention Studies, Savanta ComRes, University of California, Irvine, Universitatea Ben-Gurion din Neghev, Association for Computing Machinery, American Chemical Society, Taylor & Francis, Elsevier, Springer sau la vreuna dintre universitățile, revistele, companiile de sondare ori cercetătorii menționați în această pagină. Sunt numiți pentru ca fiecare afirmație să poată fi urmărită până la lucrarea din care provine.