Self-serving bias: eroarea de autoservire

Self-serving bias (eroarea de autoservire) este obiceiul de a ne asuma meritul succeselor și de a da vina pentru eșecuri pe ceva din afara noastră. Nota bună vine din învățat, nota proastă dintr-un subiect nedrept. Este una dintre cele mai bine documentate distorsiuni cognitive.

Ce arată cercetarea

În 1975, Dale Miller și Michael Ross erau sceptici: au găsit unele dovezi că oamenii își atribuie succesele, dar foarte puține că aruncă vina pentru eșecuri, și au propus o explicație fără motivație: cine se așteaptă să reușească trăiește succesul ca pe opera sa. Studiile ulterioare au susținut însă explicația motivațională: în 1999, W. Keith Campbell și Constantine Sedikides au arătat printr-o meta-analiză că amenințarea la adresa imaginii de sine amplifică eroarea.

În 2004, Amy Mezulis și colegii ei au analizat 266 de studii cu 503 mărimi ale efectului: în medie 0,96, un efect mare; circa 1,05 în eșantioanele din SUA, 0,70 în alte eșantioane occidentale și 0,30 în cele asiatice. Copiii și vârstnicii au arătat eroarea cea mai puternică, eșantioanele cu depresie sau anxietate pe cea mai slabă.

Exemple

  • Cupluri și echipe. Michael Ross și Fiore Sicoly au arătat în 1979, cu cupluri căsătorite, echipe de baschet și grupuri de discuție, că fiecare își amintește mai ușor propria contribuție și își asumă mai multă responsabilitate decât îi atribuie ceilalți.
  • Negocieri. Linda Babcock și George Loewenstein au arătat că fiecare parte își consideră poziția cea corectă, ceea ce blochează negocierile și poate duce la greve.
  • Putere. Joris Lammers și Pascal Burgmer au constatat că cine se simte puternic își atribuie mai mult succesele grupului și pune mai des eșecurile pe seama cauzelor externe.
  • Sport. Richard Lau și Dan Russell au analizat în 1980 relatările din presă despre meciuri: învingătorii invocau cauze interne, învinșii cauze externe.

Self-serving bias și eroarea fundamentală de atribuire

În eroarea fundamentală de atribuire explicăm comportamentul altora prin caracter; în self-serving bias ne explicăm succesele prin noi înșine și eșecurile prin situație. Vezi și efectul Dunning-Kruger și disonanța cognitivă.

Ce ajută

  • Notează-ți motivele înainte de rezultat.
  • Întreabă-te cum ai explica același rezultat la un coleg.
  • După un eșec, listează ce a depins de tine; după un succes, ce a fost noroc.
  • Pledează pentru poziția celeilalte părți.

La teste, stabilește dinainte ce ar însemna o măsurare corectă — vezi cât de precise sunt testele IQ. Același obicei te apără de biasul de confirmare.

Despre această pagină

Pagina rezumă cercetări publicate, cu titlu informativ; nu este consiliere psihologică, medicală sau juridică, iar datele despre depresie și anxietate descriu grupuri, nu persoane. Testul IQ Revealed este un test online de raționament cu 40 de itemi originali pentru adulți de peste 18 ani; nu măsoară self-serving bias. Află cum funcționează testele IQ. IQ Revealed nu este afiliat cercetătorilor, universităților, revistelor sau editurilor menționate; numele servesc doar la identificarea surselor: Miller & Ross (1975), Ross & Sicoly (1979), Lau & Russell (1980), Campbell & Sedikides (1999), Mezulis et al. (2004).

Întrebări frecvente despre self-serving bias

Ce este self-serving bias?

Self-serving bias, numit în română și eroarea de autoservire sau distorsiunea în favoarea sinelui, este tendința de a ne atribui succesele — capacității, efortului — și de a pune eșecurile pe seama unor cauze externe, ca ghinionul, o sarcină grea sau alți oameni. O meta-analiză din 2004 a 266 de studii a găsit-o în aproape toate eșantioanele.

Care este un exemplu?

Elevul care ia notă mare spune că a învățat mult; când ia notă mică, spune că subiectele au fost nedrepte. O firmă pune un an bun pe seama strategiei și un an slab pe seama economiei. În cuplu și în echipă, fiecare își amintește mai ușor propria contribuție.

Prin ce diferă de eroarea fundamentală de atribuire?

Eroarea fundamentală de atribuire îi privește pe ceilalți: le explicăm comportamentul prin caracter și ignorăm situația. Self-serving bias ne privește pe noi: succesul e meritul nostru, eșecul e vina împrejurărilor.

Cum se poate reduce?

Notează-ți motivele înainte de a afla rezultatul, întreabă-te cum ai explica același rezultat la un coleg, separă ce a depins de tine de ce nu a depins și cere părerea cuiva care nu are interes în rezultat.

Tu unde te situezi?

Testul nostru de IQ este gratuit și durează aproximativ 25 de minute. Raportul complet — scor, percentilă și rezultate pe domenii — face parte din abonament.

Începe testul de IQ

Articole similare