Lateral thinking (gândirea laterală): ce este și ce arată cercetarea

De unde vine termenul

Edward de Bono, medic și psiholog maltez, a introdus lateral thinking în 1967, în The Use of Lateral Thinking, ca opus al gândirii verticale: înaintarea pas cu pas care pornește de la abordarea evidentă și o adâncește. Imaginea lui a supraviețuit restului teoriei — gândirea verticală sapă mai adânc aceeași groapă, cea laterală începe alta în altă parte. Tehnicile sunt concrete: să pui la îndoială presupunerile, să extragi un cuvânt la întâmplare și să forțezi o legătură cu problema, să enunți deliberat ceva absurd și să întrebi cum ai înrăutăți problema, întorcând apoi răspunsurile.

Ghicitoarea celor nouă puncte și experimentul care a testat-o

Nouă puncte într-o grilă de trei pe trei, patru linii drepte, fără a ridica pixul: este ilustrația standard a gândirii laterale, folosită de de Bono însuși. Explicația obișnuită spune că sarcina e grea fiindcă omul rămâne fixat pe o presupunere pe care nu i-a impus-o nimeni — că liniile trebuie să rămână în interiorul pătratului.

În 1981, Robert Weisberg și Joseph Alba au publicat în Journal of Experimental Psychology: General o serie de experimente care testau exact acest lucru. În loc să-i lase pe participanți să descopere singuri că restricția era imaginară, le-au spus-o: problema putea fi rezolvată numai prelungind liniile dincolo de limitele pătratului.

Rezultatul, în cuvintele autorilor: „înlăturarea presupusei fixări nu a dus la o rezolvare bruscă și directă a problemelor”. Cei cărora li se dăduse intuiția de-a gata au continuat, în mare parte, să eșueze. A ajutat ceva mult mai puțin romantic: informații relativ detaliate despre soluția însăși. Autorii au concluzionat că termenii fixare și intuiție descriu prost ce se întâmplă și că munca o face cunoașterea specifică problemei.

Sunt oamenii creativi mai inteligenți?

Teza veche are un nume: ipoteza pragului. O inteligență peste medie ar fi condiție necesară, dar nu suficientă pentru creativitate ridicată — sub un prag, de regulă un IQ de 120, cele două ar trebui să coreleze, iar deasupra nu. Fraza se repetă la nesfârșit; dovezile sunt împărțite.

Cea mai amplă estimare provine din metaanaliza din 2005: 447 de corelații, 21 de studii, 45.880 de participanți, legătură medie între creativitate și IQ r = .174. Un studiu din 2013, pe 297 de persoane, a lăsat datele să găsească pragul în loc să-l fixeze la 120 și a găsit praguri doar pentru potențialul creativ, nu și pentru realizarea creativă: în jur de 100 de puncte IQ pentru un criteriu permisiv și în jur de 120 pentru unul sever. O cercetare din 2026 pe 9.358 de elevi chinezi nu a găsit nimic în punctul 120 — o simplă relație liniară descria datele la fel de bine.

Se poate exersa?

Aici răspunsul e mai clar. O metaanaliză din 2004 a parcurs 70 de studii de evaluare a unor programe de formare în creativitate și a constatat că programele bine concepute produc creșteri de performanță care se mențin peste criterii, contexte și grupuri-țintă diferite. Cele mai eficiente dezvoltau deprinderi cognitive și regulile lor de aplicare, prin exerciții realiste din domeniul propriu — aproape opusul unui seminar general despre „a gândi altfel”.

Ghicitorile sunt altceva

O bună parte din interesul pentru acest subiect vizează ghicitorile de situație, rezolvate prin întrebări cu da sau nu. Sunt amuzante și antrenează cu adevărat verificarea presupunerilor. Test nu sunt: le lipsesc normele, fidelitatea și dovezile de validitate. Ce înseamnă cu adevărat standardizarea explicăm în cum funcționează testele de IQ.

Domeniu de aplicare și transparență

Această pagină explică cercetări publicate și nu este un instrument de diagnostic. Testul nostru de IQ măsoară raționamentul — latura convergentă descrisă mai sus. Nu măsoară creativitatea, nici gândirea divergentă sau laterală, nu produce niciun scor de creativitate și nu poate spune dacă cineva este o persoană creativă.

IQ Revealed nu este afiliată cu Edward de Bono, cu organizațiile de Bono sau cu programe care funcționează sub numele Lateral Thinking ori Six Thinking Hats, nu este avizată de acestea și nu are legătură cu editorii Torrance Tests of Creative Thinking. Aceste denumiri apar aici doar pentru a indica la ce se referă.